Referendumul pentru Europa a divizat țara — Moldova a fost ruptă în două: pro-Est și pro-Vest

this content is exclusive on rumble.com / INTRO/ Rezultatul referendumului din Moldova reflectă un act de echilibru delicat — cifrele finale ale scrutinului vor fi un factor important în modelarea traictoriei țării influențând relația dintre Moldova atât cu partenerul istoric din Est cât și cu Vestul. 

Votul strîns subliniază necesitatea unei abordări nuanțate și incluzive pentru a reduce diviziunile din Moldova. Rezultatele referendumului au scos la iveală și o divizare geografică puternică în interiorul Moldovei. Sprijinul pentru aderarea la UE a fost concentrat în principal în capitala Chișinău și în zonele înconjurătoare. În schimb regiulnile care se învecinează cu Ucraiana, autonomia Găgăuză și regiunea separatistă Transnistria dar și capitala nordului, Bălți, în fapt, un număr de 24 de regiuni, au predominant votat împotriva aderării la Uniunea Europeană. Disparitatea regională evidentă subliniază natura multilaterală a diviziunilor interne ale Moldovei. Zonele urbane, în special Chișinăul tind să fie mai deschise către exterior. Acestea sunt adesea mai receprtive la beneficiile ulterioare ale integrării europene, cum ar fi oportunitățile economice și legăturile mai strînse cu Europa de Vest, în timp ce regiunile rurale, mai ales cele cu legături istorice și culturale cu Rusia — privesc cu scepticism proiectul de aderare la UE. Centrele urbane mai expuse globalizării și influențelor occidentale — îmbrățișează adesea legături mai strânse cu UE.  Zonele rurale tind să fie mai conservatoare și mai precaute în fața schimbării și privesc Rusia ca pe un partener mai familiar și mai de încredere.

În perioada premergătoare referendumului au crescut îngrijorările cu privire la controlul Guvernului asupra mass-media și a informațiilor. Criticii au acuzat Guvernul că limitează libertatea presei și că suprimă vocile disidente. Instituțiile media independente s-au confruntat cu presiuni și intimidări în timp ce instituțiile media controlate de stat au promovat predominant narațiuni pro-UE. Manipularea informațiilor a creat condiții de concurență inegală și a ridicat semne de întrebare cu privire la caracterul echitabil al referendumului. Acțiunile Guvernului au avut un efect descurajant asupra discursului public. Jurnaliștii și activiștii care îndrăznit să critice Guvernul sau să-și exprime scepticismul față de aderarea la UE s-au confruntat cu hărțuire și intimidare. Atmosfera de frică și cenzură creată — a împiedicat o dezbatere reală și sinceră cu privire la implicațiile potențiale ale aderării la UE. Controlul puterii politice asupra mass-media a subminat principiile unui referendum liber și corect — deoarece accesul la informații imparțiale este crucial pentru ca cetățenii să ia decizii în cunoștință de cauză. Atunci când Guvernul restricționează accesul la informații și reduce la tăcere vocile disidente — aceste acțiuni subminează legitimitatea procesului democratic.

Referendumul din Moldova s-a desășurat pe fondul unei competiții geopolitice intense între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Euroasiatică condusă de Rusia. UE a curtat activ Moldova oferind asistență financiară în timp ce Rusia care încearcă să-și mențină influența în întreg spațiul post-sovietic a prezentat Uniunea Economică Euroasiatică  ca pe un bloc economic și politic alternativ. Acest joc geopolitic de influență a plasat Moldova într-o poziție nefavorabilă. Pe de o parte UE oferă atracția prosperității economice și a menținerii legăturilor cu Europa de Vest, dar pe de altă parte Rusia rămâne un vecin puternic cu legături istorice și culturale profunde cu Moldoba.

Acest peisaj geopolitic a alimentat diviziunile interne din Moldova deoarece diferite segmente ale societății se confruntă cu viziuni concurente pentru viitorul țării. Rezultatul referendumului va avea implicații semnificative asupra echilibrului de putere din regiune. Un vot pentru DA ar fi fost văzut ca o victorie pentru UE și o lovitură pentru ambițiile regionale ale rușilor. Un vot pentru NU sau un rezultat strâns, așa cum a fost cel care a avut loc, semnalează influența continuă a Rusiei în Moldova, evidențiind provocările cu care se confruntă UE în eforturile sale de a promova democrația europeană și integrarea statelor ex-sovietice în comunitatea europeană aflată actualmente într-un real declin economic și politic.