EREZIE A ECUMENISTILOR FEMEIE CE FACE INVATURA IN BISERICA CU CAPUL DESCOPERIT,PANTALONI,CERCEI 2024

O ALTA EREZIE A ECUMENISTILOR FEMEIE CE FACE INVATURA IN BISERICA CU CAPUL DESCOPERIT, PANTALONI SI CERCEI 7 septembrie 2024

ÎNDREPTAR DE SPOVEDANIE Arhimandrit Cleopa Ilie, Edit. Mănăstirea Sihăstria 2004

Pag. 16

45. M-am mascat dându-mi o altă înfăţişare, schimbându-mă din bărbat în femeie sau învers, sau în capră, urs, strigoi, paiaţă sau alte chipuri urâcioase.

46. M-am roşit, vopsit, parfumat; mi-am tăiat părul, am umblat cu capul descoperit, chiar şi în biserică (ca femeie). Am purtat cercei (chiar şi în semnul Sfintei Cruci), mărgele, inele; m-am ras pe părţile ascunse ale trupului. Ca femeie am purtat pantaloni, devenind urâciune înaintea lui Dumbezeu (vezi: Deuteronomul 22, 5; canoanele Sinodului din Gangra).

Pidalion 1844, 2007
Canonul 62 Sin. 6 Ec.:

>https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/18/pidalion-1844-pag-287/
>https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/18/pidalion-1844-pag-288/

...hotărâm ca nici un bărbat să se îmbrace cu podoabă muierească, sau muierea cu cea cuvenită bărbaţilor...

TÂLCUIRE...Hotărăşte însă pe lângă acestea, ca nici vreun bărbat să îmbrace haină muierească, nici muierea haină bărbătească;
>https://ayeaye20.wordpress.com/2021/05/18/pidalion-1844-pag-289/

pag.402

CANONUL 13
Dacă oarecare pentru păruta nevoinţă ar schimba îmbrăcămintea, şi în
locul obişnuitei îmbrăcăminţi muiereşti, ar lua asuprăşi bărbăteşti, anatema fie.
[sinod 6, 62]

TÂLCUIRE

Multe muieri învăţându-se de eustatieni, dezbrăcându-se de obişnuitele muiereştile îmbrăcăminte, se îmbrăca cu bărbăteşti, socotind adică, că cu aceasta, se vor îndrepta şi se vor sfinţi. Pentru o făţărnicie ca aceasta dar, canonul acesta pe unele ca acestea le anatematiseşte. Vezi şi pe al 5-lea şi 51-lea apostoleşti.

●●Cu cerceii=podoabe, impodobirile, capul gol Sv. Nicodim

>https://ayeaye20.wordpress.com/2022/07/12/ecumenistii-eretici-promovand-rockul-dracesc-si-destinul-musulman-11-10-2020/

>https://ayeaye20.wordpress.com/2023/11/10/muierile-sectare-rusineaza-prezbitera-muiere-cu-pantaloni-a-lui-matei-vulcanescu/

Sv. Teofilact 1 Cor. 14

34 Femeile voastre să tacă în biserici, căci lor nu te este îngăduit a grăi,
ci a se supune, precum zice și Legea.

Fiindcă pe toate le-a rînduit și le-a învățat bine cerescul călător Apostol -
și despre vorbirea în limbi, și despre prooroci, zicînd să nu proorocească mulți împreună, pentru a nu face tulburări și nerînduială - acum el potolește și tulburarea femeilor din biserici. Și zice că femeile trebuie să tacă și să nu grăiască nimic, nici să cînte, nici să învețe. Apoi, zice și lucrul mai mare, că mai potrivit le este lor a se supune, căci supunerea însemnează tăcerea cea cu frică
și rușinarea, precum fac și slujnicele, care, cînd se află stăpînul lor de față, se
tem, tac și se rușinează. Și zice că este scris în Lege ca femeile să se supună,
"Lege" numind Cartea Facerii a lui Moisi, întru care despre Eva, întîia femeie, se scriu acestea: "Atrasă vei fi către bărbatul tău și el te vastăpîni" (Facerea 3 :16). Deci, dacă femeii i s-a poruncit să se supună bărbatului său cu mult mai vîrtoș se cuvine a se supune dascălilor duhovnicești ai Bisericii!²⁹⁶

35 Iar dacă voiesc a învăța ceva, să-i întrebe acasă pe bărbații lor,

Ca și cum ar fi întrebat cineva: Dacă nu vor grăi în Biserică, cum vor învăța femeile ceea ce nu știu? - Pavel răspunde: Ca să învețe, să-și întrebe bărbații acasă! Această îndatorire a Apostolului le face pe femei mai cucernice și mai împodobite, iar pe bărbați mai cu luare-aminte la cele ce se învață și se zic în Biserică, știind că trebuie să le predanisească femeilor lor cînd îi vor întreba acasă.
Și ia aminte din aceasta că femeilor nu le este îngăduit a grăi în Biserică
nu numai despre cele zadarnice, ci și despre lucrurile de nevoie și folositoare lor de suflet.

căci este rușine ca femeile să grăiască în Biserică.

Fiindcă femeile aveau poate drept împodobire și faptă de laudă a grăi în Biserică, chiar cuvinte dumnezeiești și duhovnicești, Pavel zice dimpotrivă, că ceea ce ele socotesc ca laudă le este cu adevărat necinste și rușine.

36 Oare de la voi a ieșit cuvîntul lui Dumnezeu, sau doar la voi singuri a ajuns?

Cuvîntul acesta s-a închipuit de Apostol ca un răspuns către cei ce grăiau
împotriva legiuirilor de mai sus. De ce - zice - vă împotriviți la aceasta, Creștinilor, și socotiți că nu este bine să tacă femeile voastre în Biserică? Oare voi, Corintenii, sînteți cei dintîi învățători ai bunei-cinstiri de Dumnezeu, oare de la voi a ieșit întîi propovăduirea evangheliei lui Hristos și a mers la celelalte neamuri? Ori doar la voi a ajuns și nu se cuvine să primiți și voi cele pe care le-au primit atîția alți Creștini? Ba, cu adevărat nu sînteți cei dintîi Creștini și nici singurii, și de aceea se cuvine să primiți și voi ceea ce primește toată lumea. Și, așa cum în celelalte Biserici ale Creștinilor femeile tac, tot astfel se cuvine să tacă și în Biserica voastră!

...

40 Toate să se facă cu bună-cuviință și după rînduială!
Cu acest cuvînt de încheiere și cuprinzător, dumnezeiescul Pavel îndreptează toate lucrurile pe care le-a vorbit mai înainte. Și spune că toate s-ar fi făcut "cu bună-cuviință și după rînduială" la Corinteni dacă cei ce grăiau în limbi ar fi grăit cu tîlcuire și tălmăcire, dacă cei ce prooroceau ar fi dat loc și vreme și celorlalți a prooroci și dacă femeile ar fi tăcut în Biserică.

___

²⁹⁶ Iar Teodorii zice: "Atunci li se da darul Duhului și femeilor, și unele prooroceau, iar altele grăiau în osebita limbi, căci zice: «Voi turna din Duhul Meu peste tot trupul, și fiii
voștri vor prooroci,iar fiicele voastre vor vedea vedenii» (Ioil 3:1). Drept urmare, aceste femei voiau și ele să se înfățișeze în Biserică, și să grăiască în limbi și să proorocească, și de

aceea a trebuit ca Apostolul să rânduiască și aceasta." (n. aut.)

======

Pidalion 1844, 2007, Gangra Pag. 404

CANONUL 17
Dacă vreuna din muieri pentru păruta nevoinţă şi-ar tunde părul, care l-a
dat Dumnezeu spre pomenirea supunerii, ca una ce strică porunca supunerii, anatema fie.

TÂLCUIRE
Pavel apostolul scriind către Corinteni zice: „Capul muierii este bărbatul“
(fiindcă din Adam s-a luat Eva, şi pricinuitor al ei s-a făcut), şi mai jos, „de nu-şi acoperă capul său muierea tundă-şi părul. Iar de este lucru de ruşine a se tunde, sau a se rade muierea, apoi învălească-şi capul“. Şi iarăşi „muierea de are plete şi păr
mult, aceasta este slava şi cinstea ei“ [I Corinteni 11; 3, 6, 15]. Iar Eustatie, şi
ucenicii lui învăţau să-şi tundă muierile părul, ca şi când cu aceasta făceau lucru cinstitor de Dumnezeu şi faptă bună. Neînţelegând nepricepuţii, că învăţătura lor aceasta, şi însăşi firii se împotriveşte, care atât de mult judecă a fi lucru potrivit la muieri părul, încât nici pe o muiere nu o au făcut pleşuvă şi fără păr, precum pe mulţi bărbaţi i-a făcut. Pentru aceasta canonul, anatematiseşte pe cele ce ar urma acest lucru.

___

Sv. Teofilact 1 Cor. 11

5 Iar femeia care se roagă sau proorocește cu capul descoperit
își rușinează capul său, căci este la fel cu cea rasă.

Întru acea vreme erau - precum am zis - și femei care aveau darul proorociei, asemeni celor patru fiice ale Apostolului Filip, celui dintre cei șapte diaconi (precum se arată în Fapte 21:9), și asemeni altora multe.
Iar "femeia ce se roagă ori proorocește cu capul descoperit își rușinează capul său" fiindcă arată prin aceasta cum "capul său", adică bărbatul său, nu mai are stăpînirea ce i s-a dat de la Dumnezeu asupra ei; căci, prin descoperirea capului, femeia arată că nu mai este supusă bărbatului, ci că ea îl stăpînește pe bărbat.

Se știe că Apostolul vrea ca bărbatul să fie cu capul descoperit numai în
vremea rugăciunii și a proorociei. Însă pe femeie o oprește a se descoperi nu
numai cînd se roagă și proorocește, ci totdeauna, în toată vremea și în tot locul.
Căci aceasta voiește să arate cu ceea ce a zis, că "femeia cu capul descoperit -
adică gol - este la fel cu cea rasă". Fiindcă - precum a se rade femeia este totdeauna lucru de rușine și necuviincios, de vreme ce perii capului i s-au dat în loc de firesc acoperămînt - întocmai așa totdeauna este de rușine și necuviincios a fi ea cu capul descoperit. Așadar, femeia care leapădă acoperămîntul capului este asemenea cu aceea ce leapădă și perii capului, adică se rade.²¹³

iar femeia este slavă a bărbatului

Adică femeia e stăpînită de către bărbat și se cuvine a se arăta și ea înaintea lui Dumnezeu cu semnul și închipuirea supunerii, care este a-și avea capul
acoperit.

10 De aceea, femeia este datoare să aibă (semn de) stăpînire asupra capului ei, pentru îngeri.

Zice: Pentru pricinile zise, "femeia e datoare a avea (semn de) stăpînire asupra capului ei", semn că e stăpînită de către bărbat, adică să-și aibă capul acoperit. Și, dacă nu se rușinează de altcineva, avîndu-și capul gol, atunci măcar de îngeri, ca să nu se arate lor rușinată și fără omenie. Căci, precum acoperământul
capului le face pe femei a-și ține capul plecat și ochii în jos, și să se rușineze și
să păzească chipul supunerii, tot așa și descoperirea capului arată neomenie de care se îngrețoșează și îngerii care îi păzesc pe cei credincioși. Căci "îngerii lor
- zice - pururea văd fața Părintelui Meu ce este în cer" (Matei 18:10).
Iar Climent Stromatul, prin "îngeri", i-a înțeles pe învățătorii din Biserică.
Și zice că femeia trebuie să-și acopere capul ca să nu-i smintească pe aceștia spre pofta trupească.²¹⁵

13 Judecați întru voi înșivă:

Iarăși Apostolul îi face judecători pe Corintenii înșiși, ca mai mult să isprăvească ceea ce voiește.

este oare cuviincios ca femeia să se roage lui Dumnezeu cu capul descoperit?

Cu aceste cuvinte, Apostolul arată ghicitorește aici un alt rău, mai înfricoșat, anume că ocara și necinstea de a nu-și acoperi femeile capetele întru rugăciuni se suie la Dumnezeu.

...

15 Și că pentru o femeie, dacă poartă părul lung, este cinste? Căci părul i-a fost dat ca acoperămînt.

Dar - de vreme ce Apostolul zice că perii capului s-au dat femeii de la fire, în loc de acoperămînt (și este arătat
că firea nu a facut-o pleșuvă pe nici o femeie, precum am zis) - atunci pentru
ce mai trebuie ca femeia să-și acopere capul cu legătoare, cu îmbrobodire adăugată din afară? Răspundem că femeia se acoperă ca să mărturisească nu numai din fire, prin perii capului, supunerea ce o are către bărbat, ci și din voia sa, prin învelitoare.

___

²¹³ Despre aceasta citim în Dumnezeiasca Scriptură că, atunci cînd ieșeau din casă, femeile cele vechi își acopereau nu numai capul, ci și fața. Căci și Tamar, nora Patriarhului Iuda, s-a înfățișat înaintea lui Iuda cu fața acoperită: "Și-a acoperit - zice - fața sa" (Facerea 38:15). De asemenea, și Susana: "Iar acei fără de lege i-au poruncit să se dezvelească, fiindcă era îmbrobodită, ca să se sature de frumusețea ei" (Susana 32). Și pînă in ziua de azi femeile Otomanilor
umblă cu obrazele învelite. Să audă acestea femeile Creștinilor și să se rușineze! Pentru că femeile cele vechi ale Israilitenilor și ale păgînilor își înveleau și pînă acum își învelesc capetele și fețele, ca să nu se întîmple să smintească pe cineva cu frumusețea lor, iar femeile Creștine umblă prin tîrguri și pe drumuri fără rușinare, nu numai cu capetele și cu fețele descoperite, ci și cu pieptul deschis, și din aceasta smintesc multe suflete ale fraților Creștini. Vai! Vai! Căci mai rău este acest lucru ce-l fac decît a fi cu totul rase. De aceea, să se silească, pentru dragostea lui Dumnezeu, să îndrepteze această necuviință de acum înainte și, cînd ies din casă, să fie învelite pe cap cu cinste și cuviință, precum se cuvine femeilor Creștine. Iar de nu, se vor osîndi în ziua Judecății de către femeile Israilitenilor și ale păgînilor!
Însemnez aici și ceea ce zice Gheorghe Coresi, anume că Pavel nu le oprește pe femeile călugărițe a-și tunde părul capului, fiindcă ele leapădă podoabele lumești (dintre care sînt și perii capului), de vreme ce ele nu se supun bărbatului, ci lui Hristos, Mirelui celui gîndit, Care privește la frumusețile cele gîndite ale sufletului, iar nu la frumusețea trupului. De aceea, și Canonul XLIII Soborului VI a toată lumea poruncește să se tundă atît monahii bărbați, cît și monahiile femei; căci și schima monahilor se numește "tundere".
Mai adaug că și femeile Elinilor își aveau capetele învelite - precum mărturisește Plutarh în Apoftegmata și femeile vechilor Creștini - precum mărturisește Tertulian și Valerie.
(Vezi și în cuvîntul V al Hristoitiei, unde zicem că se cuvine a se înveli femeile!) Și Platin istorisește că, din porunca Apostolului Petru, Episcopul Clement a învățat în Roma ca nici o femeie să nu intre în biserică cu capul și pieptul dezvelite (foaia XII a Omiliilor), (n. aut.)

²¹⁵ Sinodul local din Gangra le anatematizează pe femeile care, pentru părută nevoință, își
tund părul capului, zicînd așa: "Dacă vreuna din femei, pentru părută nevoință, și-ar tunde perii capului pe care i-a dat Dumnezeu spre aducerea aminte de supunere, ca una ce dezleagăbporunca supunerii, să fie anatema!" (CanonulXVII). Pentru aceasta și împăratul Teodosie a
legiuit să fie izgonite din Biserică femeile care își tund părul capului, iar arhiereii care le-ar primi pe acelea să fie caterisiți de arhierie - precum scrie Sozomen (Cartea a Vl-a, capitolul
16). Iar femeile care și-au tuns părul capului pentru adevărata nevoință, precum se văd multe ca acestea în istorii, nu sînt supuse poruncii Apostolului, nici certării zisului canon, fiindcă au făcut aceasta pentru adevărata nevoință, și cu smerenie și nefiind arătate, ci necunoscute de cei mulți. (n. aut.)