Tragedia Universului - 1000 de ani de dezolare

Ieremia
(25:33) Cei pe care-i va ucide Domnul în ziua aceea vor fi întinși de la un capăt al pământului până la celălalt; nu vor fi nici jeliți, nici adunați, nici îngropați, ci vor fi un gunoi de pământ.

Psalmii
(110:6) El face dreptate printre neamuri: totul este plin de trupuri moarte; El zdrobește capete pe toată întinderea țării.

Psalmii
(102:25) Tu ai întemeiat în vechime pământul și cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
(102:26) Ele vor pieri, dar Tu vei rămâne; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veșmânt și se vor schimba.
(102:27) Dar Tu rămâi Același și anii Tăi nu se vor sfârși.

Ieremia
(4:23) Mă uit la pământ, și iată că este pustiu și gol; mă uit la ceruri, și lumina lor a pierit!
(4:24) Mă uit la munți, și iată că sunt zguduiți și toate dealurile se clatină!
(4:25) Mă uit, și iată că nu este niciun om și toate păsările cerurilor au fugit!

Apocalipsa
(19:17) Apoi am văzut un înger care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare și a zis tuturor păsărilor care zburau prin mijlocul cerului: „Veniți, adunați-vă la ospățul cel mare al lui Dumnezeu,
(19:18) ca să mâncați carnea împăraților, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor și a călăreților și carnea a tot felul de oameni, slobozi și robi, mici și mari!”
(19:21) Iar ceilalți au fost uciși cu sabia care ieșea din gura Celui ce ședea călare pe cal. Și toate păsările s-au săturat din carnea lor.

Telegram https://t.me/+HKxrRUkdDPs0MzBk