Pr. Stephen de Young - Înțelegerea corectă a Scripturii

Înțelegerea corectă a Scripturii

Nu știu câți dintre voi au auzit sau pentru câți dintre voi, dacă ați auzit de asta, a avut vreo însemnătate. Dar un conațional olandez numit Hank Hanngraaf, cunoscut și ca „Omul cu Biblia”, care are o emisiune de radio transmisă la multe stații – mă rog, ceva mai puține decât înainte. Dar s-a transmis pe sute de posturi evanghelice din toată țara. În Duminica Floriilor, deci cu câteva săptămâni în urmă a fost primit în Biserica Ortodoxă. Și asta a cauzat panică printre evagheliști, și fiindcă era olandez și datorită istoricului său – tatăl său a fost pastor în aceeași denominațiune reformată olandeză în care am slujit și eu. O lovitură pentru reformați.
Și în cadrul acestei agitații, fiindcă este „Omul cu Biblia”, una din marile întrebări care a apărut este cum funcționează Scriptura în Biserica Ortodoxă. Perspectiva ortodoxă asupra Scripturii. A Bibliei ca întreg. Bineînțeles, prietenii protestanți se țin de Sola Scriptura. Care e practic ideea că – și aceasta e bineînțeles ca răspuns la învățătura Bisericii Catolice și modul catolicilor de a privi lucrurile.
Cel puțin modul clasic de vedere al catolicilor: sunt trei surse de autoritate în Biserică. Este Scriptura, este Tradiția nescrisă care a fost transmisă din generație în generație, și este Magisteriul învățăturii, care e condus de Papă, de Curia papală și apoi de cardinalii și episcopii de sub el. Practic, deși nu vreau să intru prea mult în detaliu, în Biserica Romano-Catolică, magisteriul, Papa, autoritatea lui cumva le depășește pe celelalte două fiindcă el este cel care decide ce este Tradiție și ce nu e. Și el este cel care decide cum să fie interpretată Scriptura și cum să nu fie interpretată. Așadar, una din cele trei este supremă.
Ca răspuns la asta, în reforma protestantă, ei au susținut Sola Scriptura, care este de fapt răsturnarea situației, dorința de a pune Scriptura în vârf. Și apoi tradiția și învățătura Bisericii, conducerea, dedesuptul Scripturii. Așa încât Scriptura e cea care decide ce este și ce nu este tradiție corectă. Și Scriptura e cea care decide dacă un conducător învață ce trebuie sau nu învață ce trebuie. Și mă exprim astfel în mod special fiindcă una dintre problemele criticii aduse Sola Scriptura este ne-criticarea în realitate a Sola Scriptura, criticarea a ceva precum Solo Scriptura. Cum zic unii: A, deci tu zici „doar Biblia”. Ei bine nu, protestanții educați nu zic „doar Biblia”. Ei zic doar că Biblia este cea care e deasupra între cele trei.
Așadar, o parte a problemei în toată această discuție și parte a problemei legate de convertirea lui Hank Hannegraaff, mulți dintre reformați care se uită la Biserica Ortodoxă încearcă să înțeleagă învățătura Bisericii Ortodoxe despre Scriptură în acea paradigmă. Și astfel, pentru ei, în mare părem ca romano-catolicii, nu? Sau câteodată zic: ei bine, în Biserica Ortodoxă ai Tradiția deasupra Scripturii. Sau câteodată au o vedere mai nuanțată și zic: Biserica Ortodoxă zice că Scriptura e parte a Tradiției. Și motivul pentru care insist acum este acela că a avea înțelegerea Ortodoxă corectă e important pentru tot ce facem în legătură cu citirea și înțelegerea și interpretarea Scripturii.
De fapt viziunea corectă Ortodoxă, când vorbim despre Sfânta Tradiție în Biserica Ortodoxă, Sfânta Tradiție e definită ca viața Duhului Sfânt în Biserică. Sfântul Duh trăiește în Biserică de aproape 2000 de ani. Și asta înseamnă în fiecare generație – în fiecare generație Duhul Sfânt e activ. Duhul Sfânt aduce oameni la Hristos. Oamenii ajung să-L cunoască pe Hristos prin puterea Duhului Sfânt. Când vorbim de Scriptură, vorbim în cele din urmă de Hristos.
E [un text] îngropat în Evanghelia foarte lungă, prima ce se citește în Joia Mare. Așa că e de înțeles dacă pe la jumătatea ei erați puțin amețiți, neconcentrați. Dar Hristos zice că sunt doi martori care dau mărturie despre El. Cei doi martori care mărturisesc despre El. Și poate vă amintiți de când vorbeam despre cartea Deuteronomului: Cum stabilești adevărul? Conform Legii Vechiului Testament, trebuia să ai doi martori. Iisus zice că cei doi martori ai Săi sunt: Duhul Sfânt, pe Care Îl va trimite e primul martor; al doilea sunt apostolii înșiși, deoarece ei au fost cu El de la început. Și Părinții Apostolici, în primul secol, care sunt primii Părinți ai Bisericii care au scris despre Scripturi, ei se referă la Noul Testament ca „memoriile apostolilor”. Ce este Noul Testament – memoriile lor care înregistrează ceea ce au văzut când erau cu Iisus de la început.
Pentru ca doi martori să fie acceptați, ce trebuie să se întâmple? Să aibă o mărturie identică, nu? Trebuie să zică același lucru. Dacă nu zic același lucru, sunt alungați din tribunal, nu- așa? – pentru că nu sunt martori valizi. Ceea ce înseamnă că din perspectiva Ortodoxă, Sfânta Tradiția și Scriptura sunt identice. Sunt același lucru. Nu le poți separa și să o judeci pe una cu cealaltă. Sunt același lucru. Spun același lucru fiindcă ambele sunt martori pentru ce? Martori pentru Hristos. Și este un singur Hristos Care a înviat din morți și Care e în continuare viu. Deci nu putem separa aceste lucruri.
Și astfel să zici, precum vor unii din prietenii noștri reformați să zică, că poți înțelege Scriptura fără Sfânta Tradiție înseamnă să zici că poți înțelege Scriptura fără Duhul Sfânt, ceea ce e absurd. E absurd. Nu poți înțelege Scriptura fără Duhul Sfânt. Și invers. Acesta e una din problemele prietenilor noștri romano-catolici. Să susții că poți avea o proclamație de la un om care depășește sau nuanțează sau care stă ca un judecător peste mărturia Scripturii, a mărturiei Duhului Sfânt din Biserică, e absurd.
Deci motivul pentru care am vrut să insist asupra acestui punct e acela că noi încercând să studiem Scripturile – și am încercat să fac asta în tot Vechiul Testament, nu știu dacă mi-a ieșit, dar am încercat. Și cel puțin retoric am subliniat asta când eram la Vechiul Testament că, așa cum zice Iisus la sfârșitul Evangheliei după Luca, că toată Legea și Profeții au vorbit despre El. Vechiul Testament e despre Hristos, uneori într-un mod umbrit, trebuie să săpăm mult uneori, nu? Leviticul spune să nu mănânci bufnița sau șoimul de noapte sau vrabia. E puțin dificil să ajungi la Hristos de-aici, nu? Trebuie să te zbați puțin.
Dar foarte clar Noul Testament e despre Hristos, direct. Și astfel, când citim Scriptura, nu citim Scriptura ca să extragem bucăți de informație pentru a face raționamente, nu încercăm să extragem principii etice după care să ne trăim viața. Scopul citirii Scripturii este să ajungem să-L cunoaștem pe Hristos din ce în ce mai profund. Acesta e scopul, și doar Duhul Sfânt poate realiza asta.

Sursa video https://youtu.be/1G4s1XfCOTY

Sursa articolului - https://www.chilieathonita.ro/2023/07/19/intelegerea-corecta-a-scripturii-pr-stephen-de-young