Sonata Combinatului de la Brazi

SONATA COMBINATULUI DE LA BRAZI
de Marius Ianuș - yanush.wordpress.com

Show more

1. RECEPȚIA MĂRFII

Tot ăia de mai anul
mi-or mai trimis o carte
de-or înlemnit ovreii
și or căzut pe spate,

și anul ăsta, iară,
mi-or expediat un plic
cu filigran în romburi
și, la vedere, mic.

E iară o scrisoare
pe doisprezece foi.
E iară despre oameni
și-oleacă despre goy.

Și iară ni se spune,
într-o prefață lungă,
că lumea se dezice
și nu vrea să ajungă

această carte dură
la oameni cu nevoi
și la oameni cu rate
și-n nici un caz la boi.

– Maestre, îmi mai scrie
expeditorul, mic,
doar tu poți ca s-o publici
dar eu nu-ți zic nimic…

Dacă se-ntoarce roata
și-ajungi pe la bulău
să știi că-n toate astea
ești tu cu Dumnezeu.

Eu ți le-am zis pe toate
și te-am avertizat…
Hai, să ieșim din noapte !
Cu bine, Nesemnat.

2. CUVÂNTAREA DOMNULUI MINISTRU

La Combinatul de la Brazi
veniseră câțiva sefarzi
că i-am gazat pe la Jilava
și să le dăm gaz pe degeaba.

Veniseră să bată-n masă,
în sala cea mai somptuoasă,
c-am omorât mai mult de-un car
și nu le-am dat niciun dolar…

(Un om cu mai puțin umor
îmi poate spune pe vreun ton
de insipid odicolon
c-acolo nu-i decât petrol…

Și ce-mi spui mie, Băi Grivei ?!
Spune-le asta la evrei !
De ce să fiu eu vinovat
că neamu’ ăsta minunat
nu-i informat ?!)

Și-atunci Tovarășu’ Ministru,
într-un costum croit sinistru,
se aburcă pe de-a-mpicioare
și le ținu o cuvântare :

– Stimați sefarzi de rasă pură,
ilustră iudeoclatură,
giganți ai neamului ales,
tu stirpe fără de eres…

– Nu mai șiti, ăi, di pi foi
că și tu ești ovrei, ca noi !…,
îi zise cu aplomb și zvâc
Rabinul Moișe Șchafarlik.

– Șalom, măreți frați luminați,
vă rog să nu vă supărați…
N-am vrut să vă jignesc cumva
și-am vrut să vă primesc așa

cum se cuvine unor lorzi
și să vă cânt plăcut din corzi.
Am pregătit și-o fripturică
și lângă ea și una mică…

Să meargă totul mai frumos.
Mai negociem, mai un spumos,
mai spune unul câte-un banc
și toate se-mpletesc la țanc.

– Ce negocieri ?! Ce să vorbim ?!
Mânjești acest moment sublim ?!
Îi strigă unul mai țâfnos
și se lăsă iar în cur jos.

– Să mă iertați că vă cer bani,
dar toți suntem aici jidani…,
făcu ministrul cu efort,
ca unul pe jumate mort.

Numitul Roizen Razachie
privi ministrul cu furie :
– Ce maniere… de pigmei…
să cereți bani de la evrei !

Eu nu zic că nu ești jidan,
Ministre Sandu Glorian,
dar acest fel de-a cere cheș
ne lasă absout perplecși…

– Jidan de cea mai joasă speță !
Vrei și de-aici o redevență !,
strigă și David Goldenberg.
Și speri să ieși de-aici întreg ?!

Acesta-i beat de dimineață,
cu mutra lui de oaie creață !
„Mai dă-mi un ban… Mai dă-mi un chior…”
Îți dăm… de la televizor !

Ești tare-n clonț, te ții deștept…
dar ai un caracter infect !
Să-ți iasă ție o saftea…
Și pân’ la urmă… ce ai vrea ?

– Stimați fârtați, să mă iertați,
nu v-aș fi pus să negociați…
dar ce facem cu ceilalți?!…
Sunt oameni distinși și înalți…

Două pentru mine,
trei pentru știți voi cine
și patru pentru Domnul Prim…
Cu totul zece, ca să rotunjim.

– Bine-a zis Goldenberg că eși beat !
Zece procente din combinat ?!
Și eu, și Goldenberg-Munteanu
îți dăm procente cu toptanu’ !

– Îți dăm să molfăi toată ziua
și ți le fărmițăm cu piua !
Îți dăm din alea de vițel,
iar mă-tii-i facem un bordel !

– Tupeu ca ministrul ăsta, borâtu’,
n-are nici Ianuș, antisemitu’!
Până și poetul ăla nazist și dement
te-ar fi trimis la ginecologu‘ mă-tii urgent !

– Dacă mai înjurați, închid taraba !
Vouă vi-l dăm ca pe degeaba !
Nu încercați să mă intimidați
că-ntoarcem foaia și nu suntem frați !

– Îți dăm zece procente din prețul de vânzare !
– Nu se poate ! Că murim de foame !
– Două proșineti dân profit !
– Ăsta-i un mizilic !…

3. CUVÂNTAREA UNUI POPĂ DE LA ȚARĂ

În toat-această zarvă de dări și compromise
s-a ridicat un popă. Venise cum venise…
Nu îl văzuse nimeni intrând pe nicăieri
și cumula în sine o sumă de tăceri.

Văzând că toată vorba din jur s-a-mpleticit
și îl privesc cu toții cu-n aer uluit,
el începu agale, părând un pic speriat :
– Vă rog să mă iertați dacă v-am deranjat…

Aș vrea totuși să vă amintesc
că aici este un combinat românesc.
Voi negociați să-l dați pe degeaba?!
Cum vine treaba?!

Și de ce să-l dați?!
E un combinat care produce!
Donați toată țara?!
Vreți să-i puneți cruce?!…

Era un popă slab, edulcorat,
dar mai nazist decât Paul Cernat.*
Avea un fel al lui de-a-și spune vorba,
încet și apăsat, ca-n filmul „Zorba”.

– Nu înțeleg nimic din această teorie
că v-am fi omorât și c-am avea o datorie…
În Noiembrie ’38 și-n Septembrie ’39
voi ați ucis tot ce ne era mai drag nouă !

După asta ne-ați adus comunismul pe cap,
ne-ați schingiut și ne-ați deportat…
și acum tot noi avem o datorie ?!
Asta nu-i minciună ! Asta e beție !

Iar acum ne umpleți țara de sodomiști,
de islamiști și de oportuniști,
ne furați și blidul de la bot
și încă nu credeți că v-am dat tot ?!

Ne acuzați în numele „discriminării”…
Suntem „antisemiți” pentru că ne dorim binele țării?!
Sunt cam „homofob” și cam „medieval” eu…
pentru că vă cer să-L respectați pe Dumnezeu ?!

Asta e manipulare prin limbaj !
Pot să inventez și eu un cuvânt –
de pildă… „rocrimaj”
și să vă dau în cap până-n mormânt.

Oricine se ia de români a rocrimat
și e criminal, antiromân și drogat.
Iar neamul vostru ipocrit și cartofor
mai bine se năștea mort decât… rocrimor !

Ia să te-aud acum,
Liicean de clăbuc de săpun !…
Ia mai cârâie o simfonie,
Patapievici de hârtie !

Spuneți voi, sioniști de rahat,
de ce de-atâta vreme ne-ați rocrimat?!
Asta e realitatea, mă iertați că vă spun,
sunteți doar niște cultivatori de minciuni !

– Sunt un ministru al acestei țări și nu permit !
Să tacă imediat acest antisemit !
– Antisemită-i mă-ta, jigodie spurcată,
că a adus pe lume o vacă idioată !

Cum auziți că zicem că n-au murit atâți,
ne declarați, cu spume, „fasciști antisemiți„…
Antisemită-i mă-ta, îți spun încă o dată !
Eu sunt un om pe care minciuna nu-l îmbată !

Și am făcut un calcul, dacă m-ați enervat,
pe scriitorii țării și, cu adevărat,
îți spun cu fermitate și fără să fiu beat :
„progromul” vostru este-o… minciună de rahat !

Din toată evreimea din lumea literară
o absentat doar unul, și ăla dus din țară !
Antisemită-i mă-ta, băi, Sandu Glorian,
că te-o făcut pe tine – cel mai scârbos jidan !

Că n-ai rival în lume și-n țara românească…
Și doar vreun Dan Shafran să te înlocuiască –
pigmeul ăla scos din veceul securității
pe care l-ați pus la I.C.R. să ne distrugă poeții !

Antisemită-i mă-ta, te rog să înțelegi,
iar neamul tău de curve nu poți să îl renegi !
Și-antisemită-i mă-sa pigmeului Shafran
că o născut al doilea cel mai scârbos jidan !

– Nu mai pot s-ascult ce strig-aceasta cioară !
Solicit impetuos : Scoateți-l afară !
Ce caută aicea ?! Pe unde a intrat ?!
Aicea-i circotecă sau este combinat ?!

4. SCHIMBĂRI DE SEX LA VITE DAMBLAGITE

Și cum trăgeau de popă
să-l scoată din ședință,
s-a ridicat un moș,
cu multă cuviință :

– Eu am stat pân-acuma
în colțul meu cuminte,
dar nu vă las să-l scoateți
de-aici pe Dom’ Părinte !

În tot ce-a spus nu este
nimic foarte perplex !
Și încă a uitat de
schimbările de sex !

Că ne-ați adus și asta,
jigodii travestite,
cea mai cumplită ciumă
de curve sodomite…

O vită poate face,
vă-ntreb acum și eu,
schimbări de sex și minte ?!
Acceptă Dumnezeu ?!

Doar sexul e plăcere,
așa ne-nvață dracul.
Fă tot ce îți trăznește
de nu te-nțeapă acul…

Dar cum, că pân-acuma
când „doborați vreun mit”
puneați în biografie
și-un sifilis scornit.

E ori nu e rușine
să umbli alandala
și să împarți plăcerea
cu toată capitala ?

Iar sifilisul, SIDA,
variola și-alte toate
nu le vedeți ca semne
că Dumnezeu vă bate ?

Și dacă pentru faptul
că schimbați rolul fustei
v-o dat din Cer pedeapsă
variola maimuței,

ce-o să vă facă Domnul,
jigodii imbecile,
pentru schimbări de sex,
coruperi de virgine,

curvie promovată
și c-ați băgat în școală
această porcărie
de oră sexuală ?!

Voi nu vedeți că ăla
de-i ziceți Klaus Schwab
e purulent ca moartea
și evident bolnav ?!

Ăștia vă sunt profeții ?!
Asta vă e menirea ?!
Să băgați sodomia
în toată omenirea ?!

Înlocuiți Credința
cu un prohab convex
și îndemnați copiii
să se dedea la sex ?!

Ce-o să mai faceți încă,
voi, fiare rătăcite ?!
SCHIMBĂRI DE SEX ȘI MINTE
LA VITE DAMBLAGITE ?!!!

Și-aici sefarzii noștri
tăbară și mai gros
ca să-i scoată afară
pe popă și pe moș.

5. Iiiiiiiiiiiiiiiiiii !!!

E loc de-mpleticeală, se bagă mâini în bărbi,
se scuipă fără noimă, cu croncăneli de corbi.
Se dă câte-o scatoalcă, se trage câte-un pumn
și se-mbulzesc ovreii de parcă-i ursu-n drum.

Și țiui atuncea, strident ca un cuțit
pe-o sticlă neatinsă… un sunet ascuțit.
Da’ ascuțit ca acul, țepos ca un arice,
de îți făcea timpanul fărâme și arșice…

Așa că-n ovreime dădur-un fel de strechi
și-și prinseră cu toții țestele de urechi,
de parcă o durere ascunsă și zăludă
li se zbătea în creier precum o caracudă.

(Și lume instruită șoptește, pe coclauri,
c-atunci la Combinat s-or spart și doișpe geamuri.)

În mijlocu-ncăperii stătea o ființă mică
cu păr negru și gene ca dama cea de pică.
Era-mbrăcată într-un costum medieval
dar nu părea să fie scăpată din spital.

Cum reușise oare o ființ-așa de mică
să scoată acel sunet perfid ca o urzică ?
– Mă numesc Alexandra, sunt fata lui Spireanu
și vin direct de la repetiția cu Madrigalul.

Am aflat că au venit aici niște evrei
care vor să ne jecmănească de țiței…
Și noi o să stăm ca niște broaște ?!
Am la gât o cruce cu Sfinte Moaște !

Vă avertizez că o să scot toți dracii din voi,
neam de strânsură și de gunoi !
Câtă minciună!… Câtă impostură!…
Vă credeți tari că îl aveți pe Drulă?!

Cu UNV-ul vostru de șpăgi și compromise
vrem negocieri cu porțile deschise !
Cu compania voastră de sioniști jidani
vrem negocieri deschise, verificări la bani,
verificări de conturi, să vă lăsați perciuni,
și să mai dați și teste cu detectoru’ de minciuni !

Cu brațele căzute, târându-și pe jos ochii,
sefarzii cască gura la ale fetei rochii.
Că are-o robă amplă, cu tivuri și volane
cum se purta pe vremea când mai erau cucoane.

Și toate-aceste ființe, vădit mercantile,
păreau că au nevoie de niscaiva pastile.
Că tot discursul ăsta, fascist și virulent,
ieșit de sub năsucul drăguț și indolent
al arătării brune înfofolită-n voaluri
lăsase umbre negre pe-ale-ntâmplării maluri.

De unde știa asta că au vorbit cu Drulă ?!
Știa toată povestea sau era făcătură
și aștepta să vadă, jucând la cacealma,
de vreunul dintre dânșii nu cumva s-o scăpa ?…

Că-n toată piesa asta cu punct și cu virgulă
veriga slabă este chiar prim-ministrul Drulă…
Și dacă știe asta ce-au discutat atunci
or să ajungă poate să beie prin spelunci…

– Ăștia-s Extrema Dreaptă ! Și sunt organizați !,
strigă Rabinul Roizen cu ochii bulbucați.
– Organizație de Extremă Dreaptă e „Ziua Mâniei”,
noi suntem doar copiii României !

6. CAPAC

Se ridică și unul zburlit și mai dihai
ce zise că îl cheamă – Dan… Căpitan-de-Plai,
de la frăția aia ce caută-n ferești
dacă românul nostru mai crede în povești.

– Ați auzit ce spune a noastră surioară ?!
Și nu vă e rușine ?! Nu-ncepe să vă doară ?!
Ce căutați aicea ? Ce tot furați la noi ?!
De ce nu mergeți barem la alții, mai de soi ?!

Și cu ce pretexte veniți aici, domnilor hoți ?!
Vreți să ne vindeți… suflete de morți ?!
Și ăia nici măcar nu-s morți,
ci sunt ficțiuni de idioți !

Până acum douăzeci de ani
ziceați că vi-i-am făcut săpun…
Acum v-ați săturat și voi
de asemenea minciuni…

De asta umblă evreii perciunați
cu zvastica la gât :
pentru că știu foarte bine
cât ne-ați mințit.

Așa să știți : evreii adevărați
se pișă pe voi de sioniști retardați !
Institutul Elie Wiesel e un gunoi !
Și ar trebui să se care naibii de la noi !

Pe voi să nu vă atingă nimeni, cu niciun cuvânt,
că sunteți „poporul cel sfânt”…
„Neamul ales”…
Ce să-ți povestesc !!!…

Neam viclean și ticălos
care L-ai omorât pe Hristos !
Neam ticălos și viclean
care l-ai omorât pe Căpitan !

– Vă dăm zăși proșienti, da’ scoatețî-i on pic !,
strigă Moișe în graiu-i de moldovean peltic.

Și intră o patrulă, docilă și sperjură,
și pe soprană, prima, o prinseră de gură
să nu mai scoat-un sunet din ăla, ca un bici,
care-ți ridică părul ca țepii de arici.

Voinicul Dan Grăjdeanu, sau cum l-o fi chemând,
începe-atunci să-mpingă la polițiști pe rând
și iese-o nebunie și ies niște scântei
de nimeni nu mai știe care-s goy sau ovrei.

Dar însă, pân’ la urmă, prin deficit de constituție,
protestatarii au fost târâți toți la Poliție
unde dădură declarații până-n zori,
ca niște adevărați răufăcători.

A doua zi din presă cu toții au aflat
că-n pace și iubire acordul s-a semnat
și UNV-ul are, cu acte și ștampile,
drepturi pe combinat vreo doișpe ani de zile.

7. POSTFAȚĂ

Dac-am ajuns aicea vă mai rețin un pic
că după plicu-ntâiu’ am mai primit un plic.
Și oamenii aceștia care-mi tot dau târcoale
ca să le public cartea și s-o iau eu la gioale,
voind să mă convingă îmi fac un florilegiu
de critici care fac din carte-un privilegiu.

Și scrie-n recipisă că mulți fârtați au zis
că asta este cartea cu care s-a închis
un drum de poezie, un drum de romantism,
și-ncepe-un drum de proză, de ură și cinism.
Iar cartea asta, maram, le pune un capac
și pupă poezia și dă cinismu’-n cap.

Și-a-ntâmpinat-o, zice, cu focuri și confetti
un ins care-i nepotu’ lui Sterie Ciumetti.
A lăudat pamfletu’ cu vervă mare, cică,
și unu’ care-și zice „Profesor Aligică”.

Iar senatorul ăla… Claudiu al lui Târziu
doarme cu el sub pernă și hăhăie zbanghiu
de câte ori se scoală-nsetat în Miezul Nopții
și pune mâna-n treacăt pe marginea coperții.

Și-a prezentat lucrarea, cu feeling și bonton,
și duduița aia frumoas-a lu’ Bazon.
Iar Ciprian Voicilă a zis că-i ultra-foarte,
dar el, precum se știe, așa zice de toate.

Rămâne să se-audă pe la cenacluri, zău,
c-o perie și Domnul Ovidiu Hurduzeu.
Sau chiar comisionarul cu aer de subtil
care semnează-n presă ca „Neamțu Mihail”.

De Iulian Capsali nu se zice nimic.
O fi citit și el din operă vreun pic,
cât i-a permis echipa de teatru personală?…
Că pe la el prin casă e stagiune teatrală…

Doar Dom’ Profesor Coja, cel de la Facultate,
a zis c-această carte e… „o enormitate”.
Că autoru’-n toate nu a fost prea exact
și trebe dus la Auschwitz, să scrie informat.

Dar orice goy din țară care-o citi din carte
se poate în prostie să cadă ca-ntr-o moarte
și să mă-ntrebe tainic, schimonosit de vis :
„Da’ pe-astea toate cine, editore, le-a scris ?”

Da’ asta-i întrebare ?! Da’ ăștia-s cititori ?!
Nu mai bine scoți pușca și-ncerci să îi omori ?
Le-a scris cu versul ăla al lui, trucat, Dimov ?
Sau le-o fi scris chiar ăla… nazistu’ din Brașov ?

Ce să răspund la asta ?! Cum s-o întorc s-o dreg ?!…
– Băiete, autorul… eu cred că-i Fane Jeg !
(Sau să le dau vreun altul – vreun fante morfolit
pe la sfârșitul vieții ?… Vreun șmecher fitilit ?…)

Dar cum să public cartea ?! Ce ?! Am înnebunit ?!
Nu dorm bine acasă ?! Sunt evident tâmpit ?!
Și martor fie-mi mie chiar Bunul Dumnezeu
că poezia asta chiar e sonată rău...

Ce-mi tot trimiteți mie ? Nu sunteți și voi goy ?
Mă vreți pe năsălie ?! Da’ publicați-o voi !
Eu mă dezic total de teoria conspirației
și de metoda voastră de redresare a nației.

Chiar dac-ar fi cum ziceți și ar fi otravă tot,
de ce săriți ca fripții și-i faceți de complot
că bagă seru-n oameni să-i năruie pe toți
când, pân’ la urmă, ăștia… omoară idioți !

Cât de prost poți să fii să bagi atâta vaccinărie
fără să te întrebi dacă nu există profilaxie ?!
De ce n-au aflat că dacă iei zilnic Vitamina D3
nu mai faci covid nici dacă vrei ?!

Știu că sună cinic, dar pe voi ce vă doare ?!
Dacă-s atât de proști… lăsați-i să-i omoare !
Eu nu merg înainte pe-acest drum desfundat
și mă dezic de toate. Adio ! V-am pupat !

______________________

* Paul Cernat a fost dat afară din „Uniunea unor scriitori din România” pentru că „a găzduit pe pagina sa de Facebook câteva comentarii pro-legionare ale lui Marius Ianuș”. Ulterior, s-a dezis de ele, pretextând că este un promotor al avangardei sioniste. Dar cine îl mai crede ?!

Show less