Sistemul de învățământ românesc și competențele secolului XXI

Sistemul de învățământ românesc și competențele secolului XXI

Lecția despre docilitate pe care o re­­prezintă fabula lui La Fontaine a fost dezaprobată de Jean-Jacques Rousseau în Emil sau Despre educație (EDP, 1973), care a scris: „Nu voi uita niciodată că am văzut o fetiță plângând în hohote, fiind profund mâhnită de această fabulă (…). Nu se putea ști cauza plânsului. În fine, am aflat-o. Bietei copile i se urâse cu lanțul, ea își simțea gâtul ros; plângea că nu e lup“. Ca să-l cităm pe poetul latin Horațiu, textul lui La Fontaine conduce cititorul in media res, adică direct în subiectul pe care dorim să-l abordăm în rândurile de față:

Cum pregătim elevii pentru lumea de mâine, dominată de globalizare? Care este principalul tip de curriculum care trebuie livrat elevilor, adecvat competențelor și aptitudinilor cerute în secolul XXI? Ce for­me de organizare? Ce tipuri de evaluare?

Întrebările noastre se subordonează, în esență, dezbaterii publice, urmate de votul Parlamentului, ce vizează schimbările din educație prevăzute în cele două legi esențiale pentru viitorul școlii românești: Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior, sub egida România educată 2022.

Într-o primă etapă, pe baza unui scurt exercițiu de imaginație, ne vom opri atenția asupra beneficiarului educației, elevul, și prevederilor din lege care-l privesc; în a doua etapă vom analiza schimbările legislative din învățământul preuniversitar, încercând să exprimăm un punct de vedere critic.

Iată exercițiul nostru de imaginație:

…Ioana Văcărescu s-a născut în 2020 și va intra în școală în 2023, adică la ­vârsta de trei ani. Ea va ieși din sistemul școlar în iunie 2039, după ce a absolvit toate nivelurile învățământului obligatoriu: grupa mică (1 an), grupa mijlocie (1 an), grupa mare (1 an) din învățământul preșcolar, învățământul primar (5 ani), învățământul secundar inferior (4 ani) și învățământul liceal (4 ani), cum este precizat în art. 13 alin. (1). În total, Ioana va urma 16 ani de școală obligatorie, până la împlinirea vârstei de 18-19 ani.

În timpul claselor primare și gimnaziale, curriculumul propus vizează formarea următoarelor competențe, grupate în opt domenii: 1) literație; 2) multilingvism; 3) matematică, știință, tehnologie și inginerie; 4) digitale; 5) personale, sociale, a învăța să înveți; 6) civice și de protejare a mediului; 7) antreprenoriale; 8)de sensibilizare și expresie culturală.

În învățământul secundar inferior, ea va beneficia în afara orelor de curs de Programul „Școală după școală“ (art. 58, alin. 3 și 4) sau, după caz, de Programul „Învățare remedială“ (art. 59, alin. 3), ce au ca scop reducerea abandonului școlar și creșterea performanței elevilor la Evaluările Naționale (art. 59, alin. 5). În situația excepțională în care Ioana ar fi bolnavă mai mult de 4 săptămâni, ea va pu­­tea să beneficieze de continuarea procesului de învățământ în cadrul programului „Școala din spital“ (art. 56, alin. 1). În cazul în care Ioana ar fi o persoană cu dizabilități, ea va avea dreptul garantat la educație, conform art. 48, alin. 1, 2, 3, care stipulează integrarea în mediul școlar. Conform art. 72 alin. (6), Ioana va susține mai multe evaluări naționale în învățământul secundar inferior – „La fi­­nele claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise și obligatorii la limbă și comunicare, matematică și științe, în baza unei Metodologii elaborate de Ministerul Educației“ – ale căror rezultate (art. 72, alin. 7) vor fi comunicate părinților și trecute în portofoliul personal al elevilor. În plus, la sfârșitul clasei a VIII-a, consilierul școlar și dirigintele au obligația să emită pentru Ioana o recomandare de încadrare în educația secundară superioară, cu caracter de orientare școlară (art. 61, alin. 5).

Ca să intre la liceu, Ioana va putea alege între două forme de admitere:

Varianta I: concurs de admitere în clasa a IX-a, organizat de către instituțiile școlare cu statut de Colegiu Național, pentru până la 90% din numărul de locuri atribuite. Restul locurilor se ocupă prin repartiție computerizată, în urma susținerii probelor Evaluării Naționale (art. 74, alin. 2).

Varianta a II-a: poate ocupa un loc la liceu (deci în instituții școlare care nu au statut de colegiu național), potrivit art. 74 alim. 9, prin repartizare computerizată, pe baza mediei obținute la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, susținând probe din ariile curriculare limbă și comunicare, matematică și științe.

Să presupunem că Ioana este un copil cu calități intelectuale deosebite. În această situație, ea va intra la un Colegiu Național și va face parte poate dintr-o clasă de excelență, art. 74, alin. 8 precizând: „candidații admiși la concurs pot fi organizați în clase de excelență. Colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să obțină statutul de unitate pilot de excelență, prin ordin al ministrului Educației“. În această situație, Ioana va avea un parcurs școlar diferit față de media obișnuită a elevilor, evoluând în condiții de maximă competitivitate, care o vor solicita din punct de vedere intelectual la mai multe discipline, pentru a atinge performanța școlară la cel mai înalt nivel (național și internațional). Potrivit art. 83, alin. 3, „În unitățile pilot (…) procesul de învățământ se poate desfășura prin aplicarea unui alt tip de structură a învățământului preuniversitar, alt curriculum, alt tip de evaluare, alt tip de admitere în învățământul secundar superior, alt tip de management al unității de învățământ preuniversitar, alt sistem de finanțare, altă structură a anului școlar decât cele stabilite de prezenta lege, precum și utilizarea unor manuale și resurse școlare inovative. Acest tip de pilotare poate include și modele educaționale bilingve, care vizează studiul în limba română și o limbă de circulație internațională, începând cu învățământul primar“. Învățământul liceal va fi centrat pe formarea de competențe specifice, în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare și pe consolidarea competențelor-cheie (art. 67, alin. 5).

La finalizarea celor patru ani de liceu, Ioana va susține examenul național de Bacalaureat, compus din cinci probe (art. 75, alin. 4):

A – probă scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, aceasta constă într-o probă unică la care se evaluează competențele generale la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și a Europei și științe socio-umane;

B – probă scrisă de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european de referință pentru limbi sau prin echivalare cu examene de recunoaștere internațională, conform unei metodologii aprobate de Ministerul Educației;

C – probă de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul se exprimă prin nivel de competență sau se echivalează cu examene de recunoaștere internațională;

D – probă scrisă la limba și literatura maternă pentru elevii care au urmat liceul într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, conform profilului/specializării, nu condiționează promovarea examenului de Bacalaureat:

a) profil real, specializarea matematică-informatică, probă scrisă la matematică și informatică;

b) profil real, specializarea științele naturii, probă scrisă la fizică, chimie și biologie;

c) profil umanist, specializarea științe sociale, probă scrisă la istorie și științe socio-umane;

d) profil umanist, specializarea filologie, probă scrisă la limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională.

Toate rezultatele Ioanei, începând cu grupa mijlocie, vor fi înscrise obligatoriu în portofoliul personal educațional pe tot parcursul învățământului preuniversitar (art. 61, alin. 4). Conform art. 61, alin. 2 „portofoliul personal educațional cuprinde catalogul electronic, evaluări de profil, recomandări de recuperare, diplome, certificate și produse/rezultate în contexte formale, informale și nonformale“.

Au trecut cei 16 ani de școală obligatorie, timp în care Ioana a studiat un anumit număr de discipline, a parcurs un număr semnificativ de conținuturi, a dobândit numeroase abilități și competențe. După liceu și promovarea Bacalaureatului, ca probă de maturitate, ea va aplica la facultate sau va dori, poate, să intre pe piața muncii.

Cum va fi lumea în anii 2039-2040? Aceasta este întrebarea principală. Este întotdeauna delicat de a anticipa lumea de mâine, pentru că, bineînțeles, nu putem să ne-o reprezentăm cu exactitate. Credem că va fi, în orice caz, diferită de lumea de azi, și aceasta rezultă din ritmul de transformare extrem de rapid al societății. Drept urmare, este important să știm ce valori, ce principii, ce conținuturi va transmite școala copiilor. Dacă Ioana iese din școală primind cunoștințe fondate doar pe realitatea anului 2023, ea va fi, fără îndoială, în dificultate. Se estimează că o persoană care va intra pe piața muncii în 2040 trebuie să se reinventeze în viața profesională o dată la cinci ani. Dacă Ioana va trăi aproximativ 90 de ani, va trebui să se reinventeze de 6-7 ori pe plan profesional. De altfel, se estimează că jumătate din conținuturile predate azi vor deveni perimate în cursul vieții unei persoane. Dar ce va trebui să învețe cu prioritate, astfel încât aceasta să beneficieze de o educație solidă pentru viață? Ce trebuie evaluat cu prioritate? Ce trebuie să facă școala azi pentru a fi în pas cu lumea de mâine?

Primul pas constă în elaborarea unei legi mai bune a educației, ca oglindă de progres a lumii în care trăim. Toți suntem de acord că educația este cel mai bun instrument pentru a modela ființa umană, pentru a o ajuta să evolueze nu doar din punct de vedere material, ci, mai ales, moral. De aceea este indispensabil ca educația să se actualizeze și să privească spre lumea de mâine. Cu scopul de a efectua această actualizare, discutăm despre proiectul România educată, încercând să contribuim prin observațiile noastre la îmbunătățirea sistemului legislativ educațional, sperând în eliminarea eventualelor inadvertențe, obiectivul comun fiind binele generației de mâine. Mihaela STANCIU, profesor

Sursa articolului - https://tribunainvatamantului.ro/regandirea-educatiei-in-secolul-xxi-raportul-cu-romania-educata

Sursa Video - https://youtu.be/jDLw4vXbhGo

Alte videos privind Euro Educația - https://www.youtube.com/watch?v=Pi8flMOnfvo&list=PLUEVnR_IPKNfjTUXUnGQp9bGuAwRhLprs