Inteligența artificială - Simpozion Staniloae 2023

Inteligența artificială - Simpozion Staniloae 2023 - Simpozionul Stăniloae 2023 a adus în discuție diverse teme de actualitate, printre care și inteligența artificială (IA) cu influențele ei în viața socială și spirituală de azi.

Prof. univ. dr. ing. Ștefan Trăușan-Matu, Cuvântul de înțelepciune și cuvintele inteligenței artificiale Conf. univ. dr. Adrian Lemeni, Chipul lui Dumnezeu din om si chipul omului din robot. Repere ale antropologiei iconice in contextul actual al dezvoltarii inteligentei artificiale Arhidiac. lect. univ. dr. Adrian-Sorin Mihalache, IA și dezideratul discernământului: „Demonizarea tehnicii” și vulnerabilitățile spirituale ale operatorului uman. O analiză interdisciplinară Moderator: Pr. lect. univ. dr. Gabriel Nastasă

Sesiunea a 3-a din simpozion a fost dedicată IA și a avut loc joi. Întregul eveniment a fost transmis live, de la Iași, prin intermediul Doxologia.

Despre inteligența artificială au fost invitați să vorbească la Simpozionul Stăniloae Prof. univ. dr. ing. Ștefan Trăușan-Matu, Conf. univ. dr. Adrian Lemeni și Arhid. lect. univ. dr. Adrian-Sorin Mihalache.
Cum funcționează IA

Prof. univ. dr. ing. Ștefan Trăușan-Matu, unul dintre cei mai buni cunoscători români ai domeniului AI, este și un om credincios, foarte apropiat de Biserică. Vorbind despre inteligența artificială, el a oferit citate din opera Pr. Dumitru Stăniloae și din Sfânta Scriptură.

Profesorul a explicat audienței că ideea de inteligență artificială nu este nouă, datează de prin anii ’50 și are rădăcini mult mai vechi, în dorința de secole de a găsi un calcul care să deducă „toate adevărurile din lume”.

Inginerul a spus pe înțelesul tuturor că IA funcționează precum rețelele neuronale din capul unui om și a subliniat pericolele care ar putea apărea.

„Când vorbim de astfel de sisteme bazate pe sisteme neuronale, lucrurile nu sunt foarte complicate. Complicat este că acum se pot face astfel de rețele extrem de mari, cu un număr imens de neuroni simulați”.

Profesorul a mai spus că sistemul ChatGPT seamănă cu dresarea sau antrenarea unui câine. El a prezentat pericolelel și lipsurile acestei tehnologii.

Pericolul vine de la cel ce deține controlul asupra acestor sisteme, la fel ca la energia atomică, a spus Ștefan Trăușan-Matu, făcând referire la armele inteligente autonome.

Pe de altă parte, profesorul a spus că IA este limitată iar una dintre problemele sale clasice este lipsa creativității, „ea pune cap la cap niște texte, dar nu creează ceva nou”. A mai detaliat apoi despre problema înțelegerii și a conștiinței.
Prețul IA. Folosim sau suntem folosiți?

Conf. Adrian Lemeni, Directorul Şcolii Doctorale „Dumitru Stăniloae” de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a prezentat perspectiva teologului asupra inteligenței artificiale. El a spus că o analiză lucidă nu înseamnă o contestare, o respingere și nici o „demonizare” a acestor medii.

Adrian Lemeni consideră că plecând de la „rezultatele într-adevăr impresionante ale mediilor tehnologice de astăzi” este esențial să punem întrebarea importantă: „Care este prețul acestor rezultate și dacă ne permitem să plătim acest preț”.

„Este foarte important să înțelegem: Există un preț? Doar noi suntem cei care folosim aceste medii pe care le reducem uneori, într-un mod simplificator și naiv, la simple instrumente? Sau la rândul nostru suntem folosiți? Și atunci când suntem folosiți, tributul pe care îl plătim – unul în suflet și în viață – ni-l permitem? Merită acest tribut?”, a întrebat conferențiarul.

Adrian Lemeni a spus apoi că este important de făcut distincția între o realitate dată și o realitate construită: „Miza, în contextul actual, este cea a realității. Care este suportul profund al realității?”.

„În condițiile în care în mod repetat noi facem simulări, o simulare repetată devine mai reală decât realitatea însăși”.
IA, Turnul Babel?

Citând o prelegere ținută anterior de acad. dr. Mircea Dumitru, Adrian Lemeni a atras atenția asupra acestui risc cu privire la „fascinația unor simulări care pot să ne pună în față ceva mult mai atractiv decât realitatea dată”.

„Algoritmii se înscriu pe o linie în care absolutizează ceea ce este periferic la nivelul minții”, a explicat conferențiarul făcând trimitere la marele logician Kurt Gödel. Gödel a arătat nu doar că „adevărul este dincolo de demonstrație”, ci că „mintea omului nu se epuizează într-o gândire de tip computațional”, a spus Adrian Lemeni.

„E important să înțelegem că inteligența artificială continuă cumva în plan filosofic o anumită atitudine structurată în duh de autonomie și de narcisism. Turnul Babel ilustrează scripturistic această perspectivă”.

„Răspunsul Bisericii a fost mereu același: paradigma Cincizecimii. Pogorârea Duhului Sfânt ca răspuns la Turnul Babel (…) Înnoirea autentică și unitatea profundă prin comuniunea în Duh nu pot fi dobândite în mod autonom, oricât de sofisticate ar fi puterile acestei lumi”.

Directorul școlii doctorale de teologie de la București i-a încheiat prelegerea într-o notă încurajatoare.

„Suntem în perioada Penticostarului marcată de cuvintele lui Hristos cel înviat ‹Nu vă temeți! Bucurați-vă!›. Instrumentalizarea fricilor noastre reprezintă un risc foarte mare. Nu trebuie să ne temem nici de inteligența artificială și de nimic din lumea aceasta, de niciun fel de putere a acestei lumi, atunci când îl împărtășim prin viață pe Adevărul răstignit și înviat – Hristos Domnul”.
Inteligența artificială este bună, inteligența artificială este rea

Ultimul vorbitor al sesiunii a fost Arhid. lect. univ. dr. Adrian-Sorin Mihalache, teolog cu studii în matematică, filosofie, psihologie și medicină care a prezentat conceptul IA din perspectivă interdisciplinară, chemând la discernământ.

Arhid. Sorin Mihalache a arătat, pe scurt, că inteligența artificială este bună, fiind deja indispensabilă în științele medicale și în siguranța transportului aerian, dar prezintă și pericole majore.

El a oferit diverse exemple corespondente în acest sens:

„Există un computer – Brain interface – care îi ajută pe oameni să își recupereze mișcarea după ce au fost afectați de un accident vascular cerebral (…) Acesta este un dezastru dacă îl gândim în industria Computer games. Tehnologia a fost luată, evident, și introdusă pe piață ca tehnologie de univers ludic, de divertisment și asta face foarte multe lucruri rele”.

„Big data folosește foarte mult, în analiza epidemiilor de exemplu, dar poate fi folosită în influența comportamentală pentru a influența comportamentul maselor”, a atras atenția părintele Mihalache.

Concluzia arhidiaconului este aceea că „nu tehnologia dezumanizează, ci păcatul”:

„Tehnica nu introduce nimic nou în antropologia creștină ortodoxă. La baza căderii omului este această sensibilitate pentru lumea sensibilă – care acum are și alte coordonate – și dușmanul omului rămâne în continuare cel rău și slăbiciunile și păcatele sale. Păcatul pervertește, nu tehnica. Păcatul dezumanizează, utilizarea abuzivă a tehnicii dezumanizează. Tehnica nu îndepărtează pe om de Dumnezeu, omul folosind rău tehnica în mod abuziv se îndepărtează de Dumnezeu”.

Tema Simpozionului Stăniloae de anul acesta este „Interogații actuale privind vârstele vieții spirituale”. Întâlnirea are loc la Iași între 10 și 12 mai. Simpozionul se află la a zecea ediție și este organizat la 30 de ani de la trecerea la viața veșnică a Părintelui Dumitru Stăniloae.

SURSA: https://www.facebook.com/SimpozionStaniloae/videos